Prezentul

 Niciodata nu am crezut ca viata poate sa fie asa de neasteptata. De 2 luni traiesc un vis, un vis imaprtit cu un barbat pe care nu l am vizualizat niciodata ca fiind parte integranta din viata mea.

Totul a fost un tavalug de intamplari, de actiuni cumva grabite, dar sigure, care m-au adus in punctul asta de liniste si siguranta.

Cumva, de la primele minute ale primei noastre intalniri am stiut ca el e ceea ce am cerut universului de cateva luni incoace. Am vrut un barbat, in adevaratul sens al cuvantului, un barbat inalt care sa ma poata stapanii, un barbat frumos care sa mi daruiasca atentie si sa mi demonstreze prin gesturi mici ca ma vrea langa el. Un barbat care sa mi dea destul spatiu sa fiu eu, dar sa fie si langa mine. Un barbat care sa ma accepte asa cum sunt eu, cu bune si cu rele.

Si el a venit, neasteptat, fix cand mi am pierdut speranta ca il voi intalnii.

Si cumva, a daramat toate zidurile mele si m-a facut sa fiu vulnerabila si cea mai raw varianta a mea.

Din prima zi in care am vorbit, mi s-a parut ca ceva nu e in regula. Nu era ca restul barbatilor cu care am vorbit pana in ziua aceea, avea un mister in voce si trezea in mine un sentiment tare fain de "hmmm, o fi el exceptia de la regula?".

La inceput am fost reticenta, chiar daca cumva imi inspira incredere. Ciudat, nu? Cum se poate ca un necunoscut sa-ti inspire incredere, mai ales dupa tot bullshit-ul prin care am trecut in viata.

Desi el nu stie decat un test mare si lat facut pe fata, o ultima situatie la care am avut nevoie de raspunsuri si unde am analizat pana si reactiile lui si tonalitatile folosite in "dojeneala" ca cearta nu o pot numii, l-am supus multor teste cu "perdea" ca sa reusesc sa ma lamuresc eu daca are rost sa imi las zidurile jos sau e inca un player care vrea sa se joace cu mintea mea. 

Si cumva, nu stiu cum, a reusit sa le treaca pe toate si sa-mi demonstreze in fiecare zi, prin fapte, nu prin vorbe, ca pot sa las toate mecanismele de aparare in spate si sa ma bucur de relatia noastra intru-totul.

Si bine a facut! 

Stand si analizand, nu sunt indragostita nebuneste de el, nu arde focul cu intensitate, ci ma indragstesc in fiecare zi putin cate putin si am un foc care mocneste incet dar constant. Si cand spun asta ma refer la faptul ca am momente cand imi e dor sa-l imbratisez, am momente in care vreau sa ma urc in masina si sa merg in fata scarii lui si sa-i spun " Puiule, hai coboara" si sa i fur un sarut si am momente cand imi e deajuns sa-l sun cu video si sa-i vad chipul si sunt cea mai fericita.

E un sentiment tare ciudat, simt ca-l stiu de o viata, ca ne-am plimbat ca niste frunze purtate de vant ca sa ajungem sa ne intalnim si sa fim noi doi, genuine af, fara prejudecati si alte prconceptii proaste.

Din cauza lui am ajuns sa am o incredere in mine fantastica. Daca trecutul m-a facut sa ajung stearsa, prezentul ma coloreaza i culori vibrante si ma face sa dansez pe ritmuri stiute doar de viata. Ca sa vezi ce important e sa ai oameni care sa-ti accepte ciudateniile si care sa te vada inca o minunatie de persoana.

Am ajuns sa iubesc pana si leneveala de pe canapea in zilele posomorate, am ajus sa iubesc plimbarile lungi incarcate de povesti, am ajuns sa redevin copilasul acela alintat care se gudureste pe langa partener sufocandu-l cu atat de multa dragoste si am ajuns sa fiu femeia asta increzatoare care intoarce priviri doar dupa modul in care merge si vibe-ul pe care il lasa in spatele ei.

Si asta doar din vina lui. Si fara prea multe cuvinte marete, ci unele simple, spuse fix in momentul in care trebuia si unde trebuia. Cuvinte pe care le-am super analizat si reluat de multe ori cat am fost singura, care au fost sincere si spuse in spirit de gluma sau serios, dar care m-au propulsat pe mine enorm.

Si cel mai frumos e cand dupa cuvinte urmeaza si fapte. Pana si un esti frumusica combinat cu un pupic si o imbratisare conteaza mai mult decat esti o zeita, cea mai sexy dintre dive sau alte rahaturi asa, dar fara nimic concret care sa-mi arate ca asa se simte omul vis-avis de mine.

E tare fain cand ai langa tine un om matur care stie ce vrea si cum sa te faca sa te lamuresti de ceea ce esti. Si pe langa asta sa nu se vada ceea ce nu e si sa se dea ceva somitate de neinlocuit.

Daca cineva ar fi venit sa mi spuna ca dupa deceptia vietii mele va venii un om care sa fie atat de sincronizat cu sufletul meu, care ma va face sa zambesc si sa rad ca un copil mic si care imi va oferii prin lucruri simple ceea ce trecutul cumpara, nu as fi crezut veci pururi. Dar uite ca universul, soarta, puterea atractiei sau cum vrei sa ii mai spui, a facut ca noi doi sa ne intalnim fix cand eu imi luasem adio de la aplicatia de dating si de la intalnirile cu diversi baieti, cand eu deja nu mai vroiam sa ies cu nimeni, sa ii accept iesirea la cafea si sa i dau contul meu de insta ca mai apoi cu viteza luminii sa sarim multe capitole, sa ajungem sa mergem impreuna in concediu la mai putin de o luna de cand ne am cunoscut si de atunci sa ne petrecem fiecar week-end unul cu cealalt fara sa ne plictisim. Pe unde mai pui ca familia e una intreaga la cap ( dupa mine, dac amama si tata sunt disfunctionali, la fel va fi si copilul, poate nu la inceput cand esti indragostit, dar in timp vei vedea adevarata fata a omului si poate te va dezamagii profund) si chiar tare faina.

Acum, vedem ce ne rezerva viitorul, luam totul cu pasi mici, daca tot am avut viteza pe inceput, si daca e sa fie my forever one, as fi fericita. Daca nu, ne vom bucura de amintirile frumoase, vom lasa uratul in pace, si ne vom duce fiecare pe drumul lui, oricare ar fi acesta.

2 months in a fairly tail

 Thanks for putting up with all my bullshit and my insecurities for this long without making me feel like I do some stupid shit.

Oh, and do not forget, thank you for being this cutiepie even you say you are not, but you are. I just love your hugs and your kisses and that calmness that I feel whenever we are together doing whatever. I just feel like I can travel to the end of the world holding your hand and nothing can stop me

Daca ma intrebai acum 3 luni cand ne am cunoscut daca m as fi vazut intr o relatie stabila, cu un barbat, in adevărul sens al cuvantului, langa mine, cu care sa ma simt atat de in largul meu incat sa vreau sa urc si munții, ti as fi ras in fata!

Dar uita ma acum, avand un munte de om langa mine, care pe langa statura lui e un barbat sensibil, desi ca oricare alt barbat nu vrea sa arate asta de nici o culoare, dar care te lasa sa patrunzi in lumea lui si sa descoperi incet incet omul din spatele muntelui, care ma face fericita chiar si atunci cand stam ca doua marmote pe canapea si ne uitam la un film, dar si atunci cand  facem o plimbare romantica prin oras sau in ceva locuri mai speciale.

Puteam sa fiu...

Puteam sa fiu rupta din soare. Puteam sa fiu perfecta.

Orice puteam sa fiu. 

Daca tu nu ma iubeai! Ce rost mai avea? 

Sunt un om bun. Sunt un om care sprijina.

Am defecte. Dar si calitati.

Sunt superba, sunt isteata, sunt gingasa. 

Am redevenit eu, fata aia faina, care rade din tot sufletul, care nu se teme daca face un gest ca va fi judecata.

Si stii ce? Sunt multi care ma vor in patul lor. Dar sunt si multi care ar da orice sa aiba langa ei o femeie ca mine. 

Pentru ca sunt wifey material. 

Sunt si xena, dar oh doamne, cat am mai obosit sa ma lupt pentru cineva. 

Am realizat ca daca ma dorea cineva, facea pe dracu' ghem sa ma aiba.

Si stii de ce? Pentru ca am dat peste oameni maturi care isi dau interesul doar sa vorbeasca cu mine. Si ghici ce? Nu ma mai deranjeaza ca nu imi scriu cateva ore. Pentru ca nu am in minte piticul ala ca 'face ceva rau, de asta nu raspunde'.

Cel mai trist pentru o relatie e lipsa increderii. Cum sa cladesti ceva, cand fundatia sta sa pice? Nu ai cum. Trebuie recladita fundatia. Trebuie incercata cea mai buna metoda, la început nu o sa fie in regula, dar daca vrei, poti orice.

Si stii ce am mai realizat? Ca nu trebuie sa raman langa un om care nu mi demonstreaza ca vrea sa ramana. 

Eu sun, eu scriu eu arat prin gesturi mici ca vreau sa fiu acolo. 

Asa ar trebui sa se intample si in partea cealalata.

Si stiu ca iti e dor pana si de certuri. 

De cicaleala. De piscalit pe fata. De un ce mai faci? De ce nu imi scrii. 

Doar ca orgoliul e prea mare. 

Si poate ca e mai bine asa. 

Saptamana asta am facut o retrospectiva a fostei relatii. Si mi am dat seama ca nu, urmatorul de se gaseste sa mearga la altele, dus sa fie. 

Nu ma mai las manipulata ca te iubesc, dupa ce ma îndrăgostesc de alta. Ce i asta? 

Dar sunt linistita ca am facut ce am putut cu mintea de atunci, necoapta daca stau si ma gandesc acum, si am dat tot pentru ceva in care am crezut. 

Dar sunt 2 la aceiasi caruta si trebuie sa traga amandoi la ea. 

Sunt sigura ca voi avea certuri si in viitoarea relatie. Sunt sigura ca voi mai fi dezamagita.

Dar caut pana voi gasi omul ala care sa nu mi violeze increderea si respectul. 

Ca de restul, ne ocupam in 2. Sau poate 3,4,5,cine stie. In familie ce i drept. 

Si doamne, cand il gasesc pe ala bun, abia astept sa mi fac o familie, un cuib pe care sa l numesc acasa. 

Sa fim noi împotriva lumii, cu bune si rele, sa ne sustinem. 

Pentru ca mi am dovedit ca prin orice rahat am trecut, si au fost atatea, am stat si am sustinut si masculul din relatie. Si pot. Pot multe. Doar sa imi doresc. 

M am resemnat

 Stii, exista un moment in viata cand dai totul. Si astepti totul in schimb.

Ei bine, eu am dat totul. Tor ce am putut in conditiile date. Poate cateodata am putut mai mult, poate cateodata mai putin.

Da, am defecte. Dar cine nu are?

Am defecte, sunt nerabdatoare, sau poate doar am ajuns in punctul ala in care, daca eu iti ofer, astept acelasi lucru schimb.

Sunt patimasa. Iubesc pana la ultimul strop pe care pot sa il ofer persoanei de langa mine.

Ma las mai prejos de fiinta mea, de sinele meu, pentru celalalt. De asta las si de la mine. Si timpul m a invatat si cat pot sa las. 

Ei bine, daca toate acestea merg bine si le primesc la randul meu, sunt un copil inocent, un suflet frumos, care sustine partenerul pana in panzele albe. Si daca are dreptate, si daca nu, e al meu si stau langa el. Binenteles, imi spun punctul de vedere intre patru pereti.

Viata m a invata sa fiu un om bun. Sa vad lucrurile bune si mai apoi defectele.

Si am facut asta un timp indelungat. Am lasat tot ce e rau in spate, am iertat, dar nu am uitat si m am dus mai departe.

Dar cand un om caruia ii dai fiecare picatura din fiinta ta, nu te merita. Pleci.

De ce? Pentru ca niciodata nu se vor imbunatatii lucrurile.

Un om care nu da tot, dar primește tot, dupa dezamagiri continue, e un narcisit.

Spun asta pentru ca niciodata nu va constientiza greselile lui, ci tu, cel care dai tot din tine pentru a l face fericit, fie ca esti direct sau nu implicat, vei fi vinovat in orice circumstanta.

Si nu, nu mai doresc sa nu mi se ofere strictul necesar.

Imi doresc timp, imi doresc dedicare, imi doresc o vorba buna si niste brate puternice.

Pentru ca stiu cat de mult iubesc, si cat de mult am iubit.

Stiu cine sunt.

Si nu ma mai pierd cand cine vorba de mine.

Sunt egoista.

Pentru ca daca nu sunt eu egoista pentru mine, nimeni nu va fi.

Eu sunt importanta pentru persoana mea. Eu trebuie sa fiu bine, sa fiu fericita si implinita, ca mai apoi sa ofer tot ce am in suflet. Si am. Destul.

Binenteles, viata mai vine, iti mai da o palma, doua, trei, revii cu picioarele pe pamant, ca mai apoi sa tragi concluziile din relatiile cu oamenii care trec prin viata ta.

Eu una, mi le am tras.

Daca el te vrea in viata lui, iti arata prin fapte, unele mici, altele mai mari, ca vrea sa ramai.

Cand lucrurile si viata se intampla, si ai nevoie de o imbratisare, nici nu trebuie sa spui, va fi acolo sa te cuprinda si sa iti sopteasca incet 'totul va fi bine, sunt langa tine'. Cand vei avea nevoie de o perna, iti va oferii umarul lui, imbratisandu te pana adormi. Cand o iei razna, te saruta pe frunte si iti spune 'inceteaza, haide sa nu ne certam si sa vorbim despre problema asta'. Cand vede ca te ai racit fata de el, te va intreba ce ai patit, de ce nu te mai simti bine, fara a arunca vina pe tine, pentru ca stie cum esti, si ca e ceva la mijloc care te sacaie.

Vezi tu, un barbat care te doreste in vaiata lui, te va vedea, te va simtii, te va cunoaste atat de bine, incat poate identifica prin vibratia vocii ce e cu tine.

Si asta meriti femeie.

Meriti sa fi iubita, meriti sa fi cea mai importanta femeie din viata lui. Meriti. 

🤷‍♂️

 Mai, imi pare rau pentru tine.

Cand te am cunoscut erai un baiat frustrat pe tactu, care nu ti dadea atenție, aveai un telefon de la vodafone in buzunar, o bicicleta interesanta si foarte colorata si cativa leuti, nu multi, in buzunar.

Dar stii ce mai aveai tu? Aveai un zambet atat de frumos, plin de bunatate. Aveai un sufletel atat de curat, incat imi era frica sa ajung sa fiu inauntrul lui.

Aveai un corp de vis, nu spun ca acum nu arati bine, ca as mintii, bine, esti mai pufi, ai burtica, dar asta nu inseamna ca nu arati bine.

Si cel mai fain, aveai o inima asa de calda, de primitoare, de lipicioasa, incat m ai facut sa ma indragostesc imediat.

Stii tu, pana si faptul ca ma sunai sa vezi ce fac a contat la indragosteala. Chiar si zilele in care doar veneai dupa mine la ore ca sa mai stam 15 minute impreuna. Asta conteaza pentru mine. Vezi? Nevoia mea de timp petrecut impreuna.

Si nu e de azi. E de 8 ani si jumatate.

La tine inca nu sunt sigura ce e, nevoia de cuvinte frumoase probabil, ca eu eram cu gura pe tine in ultimul timp pentru ca nu erai langa mine.

Si vezi tu, sunt femeie, nu ma sperie sa am aceiasi scula in viata mea pana inchid ochii si mor, dar imi doresc sa am un loc unde sa i spun acasa, sa fiu doar eu si tu, si sa il facem cum ne place noua. Ca mai apoi, in timp, sa avem puii nostrii, cateii nostrii, canile noastre... Nu stiu daca intelegi ce zic eu aici. Dar atat de tare imi doresc sa imi intemeiez o familie de doare cateodata.

Tu probabil ca vrei sa te mai distrezi, sa mai fecioresti, habar nu am, pentru ca ce i drept, nu am mai discutat lucruri de genul 

Inebunesc? Da. Poate.

 Stii ce am vrut de la tine?

Haide sa fac o lista. Cat de lunga ar fi, macar sa ma descarc si sa trec peste subiectele astea:

1. Am vrut sa fiu o prioritate.

In sensul in care imi doream sa fiu prima la care vi sa ii spui ce simti. Im doream sa poti sa vorbesti despre orice problema cu mine. Dar calm, intelegand ca trebuie sa procesez ce spui, sa gandesc.

Imi doream sa fi primul caruia sa pot sa ii spun orice lucru marunt. Si sa vad ca te intereseaza despre ce vorbesc.

Imi doream sa fiu persoana cu care doresti sa petreci timpul tau pretios.

Sa fiu cea care iti alina toate nebuniile, toate gabdurile si tot ce te durea.

2. Imi doream sa ma simt iubita si dorita.

Aici pot spune ca, din experientele mele, un om care iubeste isi vede partenera ca pe o zeita. O pune pe un piedestal, o admira, o divinizeaza. Stiu, pentru ca am trait asta.

De ceva ani nu am mai simtit asa din partea ta. Stii, am avut sentimentul tot timpul ca stai cu mine din mila sau din comoditate.

Asa s a stins si zvacul din mine, jocul ala de dut e vino, feminitatea mea, tot ce ma face femeie.

Am preferat sa ma imbrac ca orice om, dar simplu de tot pentru ca mi ai spus de nenumarate ori de ce ma imbrac sexy cand ies din casa. Sau de ce ma machez. Dar nu stii tu, astea ma ajutau sa fiu femeia pe care am tinut o inchisa in mine.

Nu te am mai vazut sa ai that look on your facs ca m ai dezbraca acolo, atunci si ai fi facut sex cu mine in mijlocul multimii.

Nu am vazut ca sunt aceasta caprioara, si tu vanatorul, vrei sa ajungi sa ma capturezi si sa faci orice nebunie cu mine.

3. Imi doream sa ma simt ocrotita si protejata

Adica, imi doream ca atunci cand am o problema, chiar daca nu eram eu nevinovata, sa ma susti, dar sa imi spui si de ce nu am procedat bine.

Imi doream sa ma ti in brate, sa faci ca tot sa dispara, si sa fim doar noi doi, oriunde, echipa racheta pe care nimic nu o poate darama.

Imi doream sa vi sa imi stergi lacrimile, sa imi dai un pupic pe runte si sa mi spui ca forul va fi bine, ca nu pleci, ca esti aici si aici vei ramane mereu indiferent de furtunile prin care trecem.

Poate imi doream sa fi tu figura aia paterba care ofera dragoste, dragaleala, iubire, pupici, atingeri, umarul cand e nevoie si brate de fier.

4. Imi doream sa fiu auzita si luata în considertie.

Adica, imi doream sa auzi cand spuneam ca am depresie, sa te interesezi cum sa ma ajuti sa trec peste, sa fie unul dintre noi bine ca si celalalt sa fie ajutat. 

Imi doream sa intelegi cand iti spuneam ca am nevoie fizica de tine langa mine, cand ziceam ca vreau sa fim si noi doi oameni mari, cu o relatie de oameni mari, care fac lucruri de oameni mari. Imi doream sa luptam outin mai tare, sa ne luam zile in care sa fim doar noi doi, sa mergem sa vedem lumea impreuna, dar in acelasi timo sa pastram linia aia dintre noi ca sa nu ne sufocam. 

5. Aveam nevoie sa ma faci sa simt ca as face o casa si o familie cu tine. 

Asta oentru ca imi doresc copii. Vreau o familie. Vreau sa ii spal partenerului ciorapii si chilotii, sa ii scriu ca avem nevoie de paine sau apa, sa ii sciu ca il astept acasa cu masa pusa.

Sa fim noi doi, intr o casa, sa ne plictisim impreuna, sa adormim impreuna, sa ne trezim dimineata impreuna, sa facem impreuna chestiile cotidiene. 

Asta mi am dorit de pe vremea facultatii, cand vroiam sa ma mut in acelas oras ch tine, sa fim noi doi impotriva lumii, si sa nu ne separe nimic, nici macar greutatile. 

6. Imi doream sa iti ofer increderea in tine ca esti cine ssti, ca poti si mai mult, ca esti un om bun, ca orice se intampla , acasă ma gaseai sa iti ofer toata dragostea si iubirea pe care o port inauntrul meu.

Adica imi doream sa iti insuflu ca te vad un barbat, ca esti puternic. Dar si sensibil. Ca esti dragalas dar si ferm. Ca poti sa faci orice, daca iti propui. Ca nu esti acest failure pe care taicatu il aducea in vorba cand era vreu bai.

Imi doream sa pot sa iti spun ce barbat bine esti, cat de mult ma atragi, ca esti acel barbat in mana cui mi as fi pus si viata, daca ar fi fost cazul de asta.

La dracu, si cand cautam un inlocuitor, tot timpul ma gândeam la tine, la cum esti, la faptul ca tu esti. Tu ai fost si vei fi... 

Pentru tine, pentru mine!?

 Atat mai am sa iti mai spun.

Nu iti mai fa rau uitandu te pe profilurile mele, nu i bine nici pt tine nici pt mine. Nu mai umbla cu dubiosi, devino barbatul ala de care sa fiu mandra peste ani ca mi am intersectat destinul. 

Pune mai mult pret pe sanatatea ta mintala, ca nu esti bine. Distreaza te si experimenteaza cu mai multe fete pana o gasesti pe aia buna, ca in 8 ani, poate nu stiu eu ce ai experimentat tu pana acum, dar teoretic ai avut doar 2 femei.

Am realizat ca de ani buni nu am mai fost in stare sa dansam ca doi copii, sa ne bucuram unul de altul. Mai stii cand dansam in hol, la tine acasa? Nici eu... Stii cand ieseam sa ne plimba dupa scoala in parc, si ne luam un smothe, si stateam la povesti? Mai stii cand erai mandru ca sunt a ta? Da, nu mai arat cum aratam atunci, dar nici tu. Da, nu mai 

Poate iti e dor de mine, ne am petrecut un sfert de viata impreuna, cu dragoste si certuri, dar ajunge cat am fost nefericiti.

Ce i drept, si eu am vina mea, in multe privinte, dar nu mai pot sa intorc raul pe care l ai facut si de care nu ne am ocupat ani buni. O sa rezolv problema asta pentru mine, nu pentru noi. Noi nu mai exista de mult.

Vreau sa redevin fata aia jucausa, dezinvolta, sigura pe ea, care iubeste viata, care dansa singura prin casa de vericire si care aprecia oamenii pentru ceea ce sunt. Din pacate fata aia a disparut, a ramas asta tot timpul frustrata, ce se simtea inferioara pentru ca nu avea pedigree, nu venea dintr o familie cu prestigiu si sange albastru cum spuneai tu, si binenteles care nu mai stia sa comunce, ci urla cand deja era obosita sa incerce diferite abordari. Daca as fi fost fericita, se vedea pe mine. Mai stii cand a nins prima data? Atunci am fost cu adevarat fericita, pret de cateva zile , ca dupa nu mi ai oferit destula atentie si iubire. Nu ajunge sa stai langa mine in masina daca nu am cu cine vorbii, si daca zic ceva imi sari la gat in loc sa imi fi solidar. Nu ajunge sa imi scrii un mesaj sa ma ti ok, cand tu nu comunici. Nu ajunge sa facem sex cand nu mai avem grija unul de altul, nu se intampla nimic magic, ci o chestie de obisnuinta. Nu imi trebuie cadouri scumpe, imi ajunge o floare din gard sau o bomboana. Aveam nevoie sa am pe cineva pe care sa il sun la 2 noaptea, ca nu eram bine, si sa nu ma certe ca de ce il trezesc, ci sa se imbrace sa imi dea o imbratisare. Cineva care isi da seama din vocea mea ca nu s bine si sa isi ia putin timp sa ma iubeasca, sa ma protejeze, arat eu ca sunt aceasta xena, dar sunt asa de sensibila... 

Acum sunt sigura ca am devenit bipolara. Sau e de la durere, cine stie? Si da, nu mai am grija de mine. Pentru ca nu ma mai simteam destul de apreciata ca sa ma pregatesc, sa ma fac frumoasa. De ce sa ma imbrac sexy daca in omul de langa mine nu trezesc nimic? De ce sa ma aranjez cand oricum nu e mandru omul de langa mine ca imi e partener? 

Orice ar fi, m am reprogramat la psiholog. Vreau sa scap de depresie, pentru ca nu pot funcționa langa nimeni daca nu mi rezolv problemele cu tine, cu mine, cu viata in general. Si da, am realizat ca duc depresia asta de mai bine de 11 ani pe picioare, cateodata e mai bine, cateodata e groaznic. Dar vezi tu, nu m ai inteles de ce fac asa. Si nici nu ai intrebat o pe maicata, sau nu m ai dus de manuta sa vezi ce e cu mine. Suportul ajuta atat de mult. Mama mi a facut programare, eu nu am putut, am inceput sa plang pentru ca am realizat ca am luat o de la 0 fata de anul trecut, acum si mai grav ca ma gandeam cum sa mi fac rau, desi probabil ca nu o faceam, nu cum am vrut la tine la Timisoara pe podeaua bucatariei cu satarul ala. Si tu nu ti ai pus intrebari... 

Suntem 2 oameni distrusi. Emotional. Mental. 

Nu mai spun cata frustrare am adunat de a lungul timpului pentru ca ai investit in orice mai mult timp, dedicare si efort decat in noi. 

Tot timpul m a lasat cu un gust amar treaba asta. 

Nu m ai mai cucerit. Odata ce m ai avut, ai zis ca oricand, te vei intoarce si vei fi primit. Si eu te am lasat sa crezi asta. Dar vezi tu, de ce sa mai vi cand nu esti fericit si nu ma faci fericita? De ce sa mai vi cand nu ma iubesti? De ce sa mai vi daca nu mai ai sentimentul ala de ' ce faci gagica' ? 

SI CEL MAI IMPORTANT, INTOARCE TE LA MAICATA, CA AI FOST UN OM INTREGU SI BUN SI ATENT PE VREMEA CAND ERAI SUB ARIPA EI. Nu te transforma intr un esec din punct de vedere emotional cum e taicatu, ca pana la urma cu sau fara bani, langa femeia aia speciala o sa fie bine tot timpul, si te va dori pentru ce esti tu, nu pentru ce ai tu.

Nu te urasc, mi ai demonstrat ce e dragostea, chit ca nu o mai simtim pentru celalalt, stiu ca esti capabil de dragoste, la fel cum sunt si eu.

Regaseste omul ala fain de care m am indragostit acum 8 ani jumatate, cu mintea omului matur care ar trebui sa fi.

and have fun, life is short!

Nu uita, te am iubit cand nu ai avut nimic, te am iubit cand ai fost doborat, probabil te iubesc si acum, doar ca nu ma mai las ca doare. Si probabil te voi cauta in orice barbat, pentru ca ce am avut noi, a fost special.

https://music.youtube.com/watch?v=vFFT1iAUNDE&feature=share

https://youtu.be/2OgYTp15yz8 - merita sa iti pierzi timpul, sa fi prezent ceva timp si sa asculti.

Eu una mi am gasit cateva raspunsuri.