M am resemnat

 Stii, exista un moment in viata cand dai totul. Si astepti totul in schimb.

Ei bine, eu am dat totul. Tor ce am putut in conditiile date. Poate cateodata am putut mai mult, poate cateodata mai putin.

Da, am defecte. Dar cine nu are?

Am defecte, sunt nerabdatoare, sau poate doar am ajuns in punctul ala in care, daca eu iti ofer, astept acelasi lucru schimb.

Sunt patimasa. Iubesc pana la ultimul strop pe care pot sa il ofer persoanei de langa mine.

Ma las mai prejos de fiinta mea, de sinele meu, pentru celalalt. De asta las si de la mine. Si timpul m a invatat si cat pot sa las. 

Ei bine, daca toate acestea merg bine si le primesc la randul meu, sunt un copil inocent, un suflet frumos, care sustine partenerul pana in panzele albe. Si daca are dreptate, si daca nu, e al meu si stau langa el. Binenteles, imi spun punctul de vedere intre patru pereti.

Viata m a invata sa fiu un om bun. Sa vad lucrurile bune si mai apoi defectele.

Si am facut asta un timp indelungat. Am lasat tot ce e rau in spate, am iertat, dar nu am uitat si m am dus mai departe.

Dar cand un om caruia ii dai fiecare picatura din fiinta ta, nu te merita. Pleci.

De ce? Pentru ca niciodata nu se vor imbunatatii lucrurile.

Un om care nu da tot, dar primește tot, dupa dezamagiri continue, e un narcisit.

Spun asta pentru ca niciodata nu va constientiza greselile lui, ci tu, cel care dai tot din tine pentru a l face fericit, fie ca esti direct sau nu implicat, vei fi vinovat in orice circumstanta.

Si nu, nu mai doresc sa nu mi se ofere strictul necesar.

Imi doresc timp, imi doresc dedicare, imi doresc o vorba buna si niste brate puternice.

Pentru ca stiu cat de mult iubesc, si cat de mult am iubit.

Stiu cine sunt.

Si nu ma mai pierd cand cine vorba de mine.

Sunt egoista.

Pentru ca daca nu sunt eu egoista pentru mine, nimeni nu va fi.

Eu sunt importanta pentru persoana mea. Eu trebuie sa fiu bine, sa fiu fericita si implinita, ca mai apoi sa ofer tot ce am in suflet. Si am. Destul.

Binenteles, viata mai vine, iti mai da o palma, doua, trei, revii cu picioarele pe pamant, ca mai apoi sa tragi concluziile din relatiile cu oamenii care trec prin viata ta.

Eu una, mi le am tras.

Daca el te vrea in viata lui, iti arata prin fapte, unele mici, altele mai mari, ca vrea sa ramai.

Cand lucrurile si viata se intampla, si ai nevoie de o imbratisare, nici nu trebuie sa spui, va fi acolo sa te cuprinda si sa iti sopteasca incet 'totul va fi bine, sunt langa tine'. Cand vei avea nevoie de o perna, iti va oferii umarul lui, imbratisandu te pana adormi. Cand o iei razna, te saruta pe frunte si iti spune 'inceteaza, haide sa nu ne certam si sa vorbim despre problema asta'. Cand vede ca te ai racit fata de el, te va intreba ce ai patit, de ce nu te mai simti bine, fara a arunca vina pe tine, pentru ca stie cum esti, si ca e ceva la mijloc care te sacaie.

Vezi tu, un barbat care te doreste in vaiata lui, te va vedea, te va simtii, te va cunoaste atat de bine, incat poate identifica prin vibratia vocii ce e cu tine.

Si asta meriti femeie.

Meriti sa fi iubita, meriti sa fi cea mai importanta femeie din viata lui. Meriti.